Abstract

Revin cu... picături

...

Victima învingătorului

Confruntare și împăcare!

Despre lumea... noastră! Feri Baci

De multă vreme mă tot gîndesc la o replică-comentariu fotografic pentru gîndurile lui Feri Baci exprimate pe blogul său.
Da... peștele de la cap se împute dar se curăță de la coadă!, o veche zicere. Dacă mă uit bine la miriapodul din imaginea de mai jos nu prea punem pariu pentru unde este capul și unde coada. și eu cred că sîntem acum în situația în care societatea nostră romanelescă s-a împuțit de la cap pînă la coadă! De unde o mai curățăm?

Cum eu nu am nici un fel de preocupări politice sînt mult mai îngrijorat de faptul că pomii deja și-au pierdut fructele, că roșiile din grădină în numai 2 zile s-au terminat, iar via din care îmi făceam micul meu consum anual de vin, cam 5-600 litri , va mai produce anul acesta 100-150 litri.
Oare dacă societatea asta nu ar fi plină de miriapozi, ca să nu zic viermi, via mea ar produce mai mult?
Ce zici Feri Baci?

Și da și nu!

Micul dejun

Revin cu acest fluture reprocesat.

Conversații obscene

Din fotografiile făcute de oZo la vernisajul expoziției Minodorei mai postez această imagine. De la stînga la dreapta: Mihai Cantea, Sorin Ichim (laboratorul foto DANSOR), lucrarea Minodorei „Conversații obscene”
Procesarea îmi aparține!

DE/PE/SPRE Stradă

Aseară a avut loc vernisarea expoziției de acuarelă și grafică semnată Minodora Dobrovăț Bîzgă (adică soția mea) și Dumitru Drăgan Ionescu. Aici sînt reproducerile lucrărilor Minodorei.

În ultimile zile tînărul neliniștit OZO a avut ceva cu fotografia DE stradă care fiind de nejurizat a numit-o fotografie PE stradă. Deci e clar? dacă fotografia întrunește calitățile minime tehnico-estetico-emotionale e DE stradă altfel NU. Eu nu fac fotografie nici PE stradă nici DE stradă. Așa că mă voi ocupa de fotografia SPRE stradă. Ca să fiu unic, fără de concurență: adică o fotografie de excepție!!!! SÎC!

Căldură mare

Titlul e de complezență! Credea că dacă se ascunde sub flori e mai răcoare. Ba chiar se usca din cauza căldurii. S-a simțit mai bine după ce l-am stropit cu apă și drept mulțumire a dispărut urgent din cîmpul meu vizual. Mai bine dădeam cu glicerină și aveam și o imagine cu... rouă...

În iarba verde de acasă... alb-albastru...

Da coane Feri. S-a spus, se spune că aparatele, că fotografia digitală eliberează fotograful de grijile tehnice putîndu-se concentra asupra compoziției, a mesajului... în fine se poate concentra pe ideea de creație artistico-fotografică. În tinerețea mea am învățat că în primul rînd trebuie să produc o imagine de o calitate tehnică impecabilă, ceea ce putea fi discutabil pentru unii jurați ale saloanelor unde expuneam, și apoi să vedem dacă mai avem și elemente evidente de creație artistică. Și pînă la urmă unde am ajuns? Toată lumea face, tehnic, fotografie. Și mai nou unele aparate compacte, mai puțin ND700-ele meu, poate și alte aparate, pot fi setate în diverse formate, chiar pătrat, fără a ne pune la contribuție istețimea și îndemînarea mecanică pentru a modifica aparatul. Da... dar unde este fotografia cu caracteristici artistice? Care mai sînt regulile de compoziție, echilibrul sau îndrăzneala cromatică, unde este arta, mesajul... Eu nu postez pe internet decît fotografii macro. Uneori încerc să găsesc și titlurile care să trimită pe puținii privitori ai acestui gen de manifestare la stările și sentimentele mele. Alt gen de imagini mi-am propus să nu postez pe internet. Conu Dinu susține că dacă nu ai blog nu exiști! Asta m-a determinat să expun pe aceste medii. E greșeala lui asumată de mine! Nu sînt profesionist și implicarea mea printre fotografii de azi mi-au adus destul de multe vorbe „bune”. Tot un risc asumat! Cu ce și cum contribui la promovarea unor idei artistice? Nu pot concepe blogul sau o rețea de socializare ca un fel de jurnal intim dat publicității!....

Mulțumesc coane Feri că pe aici te simți bine! Nici nu vreau mai mult!

Zbor

Un posibil răspuns pentru conu Feri! Știu și mă tentează mereu formatul pătrat. Și cu toate astea îl practic cînd îmi mai aduce cineva aminte de el. Sigur că ezistă o esplicaciune! Am lucrat din scutece pînă mai acum 20 de ani exclusiv diapozitive color (fotografia de artă) și utilizarea imaginilor în cadru plin mi-a intrat în ochi. Nu m-am obișnuit cu cropul nici cu aceste aparate digitale, nici cu acest photoshop. Cred că ar trebui să imi montez o mască în vizor pentru a învăța să compun cadrul înainte de declanșare. Nu îmi place să recadrez în laborator. Obișnuința de a utiliza suprafața integrală a clișeului. Asta e pentru cei bătrîni. nene OZO!

Fluturi I

Acest fluture închide această serie realizată zilele trecute. Ozo s-a plîns de secetă. Eu atît am reușit să captez. Secetă? Dacă poți realiza „fotografia zilei”, (o expresie folosită în ieșirile Dan-Ozo-Mihai), în fiecare zi rezultă că poți avea 365 de fotografii într-un singur an. Cîte se pot face într-o carieră fotografică? Păi cred că deja nu mai putem vorbi de artă fotografică ci de producție fotografică. Eu prefer arta fotografică. Deci 10-15 fotografii într-un an poate fi un portofoliu rezonabil! Activitatea pe un blog sau alt sistem de comunicare în masă te obligă la producție.... Mai departe înțelegeți dumneavoastră!  Și chiar mă gîndesc să continui aici discuția contradictorie începută azi cu Ozo. Mai este artă fotografică sau numai producție fotografică? Căci, în fond, cam toate subiectele s-au epuizat. pe stradă e și azi ca și acum 100 de ani. S-a schimbat omul, hainele, asfaltul.... vom mai vorbi....

Păianjen I

Un mic păianjen „încurcat” printre propriile fire și „fulgi” de păpădie. Altfel, o construcție destul de interesantă, chiar mai interesantă la vizualizarea prin vizorul aparatului. Încă nu m-am hotărît la formatul pătrat! (Dacă nu pui ghilimele poți fi învinuit de plagiat!)

Insecta I

Mai postez și eu cite o dată!

Azi împreună cu Ozo și domn Popescu am ieșit la o plimbare prin locurile nevizitate de cam un an. E secetă. Nu prea am văzut mare lucru. Totuși cîteva gîngănii, cîteva flori sau frunze. Bine... a apărut și noutatea, nu știu de unde a venit pentru că am descoperit-o pe hainele mele, o călugăriță pe care băieții au sărit să o fotografieze. Anul trecut nu a fost captată de nici unul dintre noi.

Ceva din ceea ce va urma!

Sărbători fericite! La mulți ani!

Întrebare?

Uneori, de cele mai multe ori cînd sînt cu aparatul la ochi, îmi pun întrebarea unde focalizez sau ce diafragma să aleg. De cele mai multe ori nu am răspuns pentru că în vizor imaginea e prea mică pentru ochiul meu. Rămîne să trag mai multe cadre, dacă e timp pentru diverse reglaje. Asta pentru că nu am obiceiul să montez trepiedul sau monopodul chiar dacă sînt cu mine. Și... rămîne să văd pe monitor ce am făcut, să postez trei dintre imagini și să vă alegeți voi care vă place. Oricum preferințele mele sînt către alte imagini care vor să vină!

După insecte de seară urmează de dimineață

... numai că din seară pînă în dimineață în grădina noastră s-a făcut o... cabană. Toată vara și vom mai continua cu ajustări și finisări în vara viitoare am fost un... asistent al doamnei care s-a ocupat singură pentru realizarea acestei construcții.
Un an în care fotografia a fost lăsată pe planul doi dar să amintesc că totuși au fost și ceva realizări. Ozo a reușit să adune ceva imagini cu ajutorul cărora a tipărit un almanah fotografic, prea puțin prezent pe blogurile noastre și va tipări un frumos volum cu animăluțe numite gîze. Dacă tot vin lungile nopți de iarnă îmi propun să reiau activitatea pe aici.

INSECTE. A doua zi, la răsăritul soarelui!

Așa trebuia să fie continuarea postării anterioare. Așa și este după... să nu mai numărăm zilele!
Mai pot respira un pic în aceste zile ploioase, ploioaseeee pentru că la fotografiat mai greu și mai ales pentru că am reușit să termin albumul de artă dedicat soției mele! Așa cum am procedat și în alte dăți, după deschiderea expoziției voi posta și aici cîteva reproduceri. Pînă atunci invitația la vernisaj și desigur un prim fluture căruia i s-au cam uscat aripile!
Eu nu fotografiez gîngănii în sine pentru animăluț. În toate cărțile de zoologie, cataloage de identificare, mai toți fotografii vor să arate animăluțul, așa cum este el. Reproducerea în sine a gîngăniei nu mă interesează. Pentru mine are importanță cadrul în care se află întîmplător sau nu vietatea. Priveam la fotografiile premiate, pe ici pe colo, fotografii din clasa, genul, sau ce-o mai fi, macro. Primeaza claritatea și punerea în evidență a subiectului după criterii botanice sau zoologice. Păi fotografia artistică nu este fotoreproducere! Sau greșesc?
Reproducerile lucrărilor din expoziție se află aici

Insecte. Prima zi dupa asfintitul soarelui!

Plecai din oraș mai pe seară. Să dorm la pădure. A doua zi dimineață voiam să „vînez” gîze și fluturi. Înainte de culcare dau o tură prin grădină. Încerc să mă odihnesc un pic sub mărul mai bătrîn decît mine cu 2-3 ani, plantat de tata prin anii 45-47. Mă atacă vînjos o gașcă de tînțari. Bine crescuți, fizic, prost crescuți psihic. Mă înfurii, îmi iau aparatul foto, montez un dublor de focală Bauer x2 și cu obiectivul Nikon 105 macro vînez vreo 2 țînțari și alte lighioane care deja dormeau. Ce-a fost a doua zi dimineață urmează la următoarea postare!

Ozo!, m-ai necajit destul, așa că îmi iau zborul....

Ce mai putem găsi prin pădure

Ce a mai facut Cantea? sau... ce mai face?

Nimic esențial sau mai corect nimic important. Oricum a dispărut de pe bloguri. Nu comenteaza dar se mai uită din cînd în cînd pentru că lucrează. De parcă alții nu o mai fac!
În fotografia alăturată se vede un masiv volum așejat pe biroul meu. Criticul de artă Valentin Ciucă și cu echipa sa: Antoaneta Ciucă, soția sa și directoarea editurii ART XXI, Manuela Oboroceanu - artist plastic, autor de coperți de carte, și... Mihai Cantea, omul care face de toate - fotoreproduceri, procesare, tehnoredactare, întreținere calculatoare și soft, corectură... și ce-o mai fi prin editură de făcut, (oricum o ajută pe doamna Antoaneta la tot ce-i cere), deci criticul de artă s-a hotărît da semneze un DICȚIONARUL ILUSTRAT AL ARTELOR FRUMOASE DIN MOLDOVA - 1800-2010.
Avem aici inventariate cca 1000 de nume, mai mult sau mai puțin celebre dar care au produs sau mai produc opere de artă sau sînt vajnici comentatori ai artelor frumoase. Pînă aici nimic important.
Fac această postare pentru că am reușit să aducem în paginile unui astfel de dicționar și nume ale unor artiști fotografi. Nu este de loc ușor să convingi un critic de artă că totuși și fotografia este și trebuie să fie inclusă în artele frumoase. Tocmai titlul acestui volum a fost definitivat așa pentru că am reușit în demersul nostru. Cred că s-a spart o bucată de gheață chiar dacă nu am inclus decît cîteva nume, e vorba aici și de criteriile autorului care au definitivat lista acceptaților.
Sper să am puterea de muncă și resursele necesare, și acest volum este realizat din resurse financiare proprii, adică nu avem nici un sponsor, pentru a vedea un alt proiect al nostru realizat. Ne mai gîndim și la vîrsta pe care o avem, dar mai rar.
În volum apar numele celor care sînt prin muzee sau colecții, sau au acceptat să ne furnizeze informațiile de care aveam nevoie, iar alții au refuzat pur și simplu să fie semnalați aici, iar despre alții nu am avut date suficiente pentru a scrie macar 2 fraze de comentarii estetice sau critice.
Dar e un început.... cu Violeta Radu, Dușa Ozolin, Eugen Harasim, Marcel Cahniță, Mihai Cantea care au la activ mai mult de 5 expoziții personale deschise în galerii de artă.

EPSON V600

Iată o scanare, de probă, a unui diapozitiv ORWO prelucrat în 1978 sau poate mai vechi cu vreo 3-4 ani. Am testat aici funcția de eliminare a prafului și zgirieturilor. Scanarea am facut-o la rezoluția de 6400. Deocamdată atît. Încă nu știu exact care sînt setările corecte. Totuși Dinu Lazăr are dreptate să îl laude. Defapt după laudele lui m-am luat pentru a cumpăra așa ceva! 

Coane dacă nu voi fi mulțumit în continuare am cui trimite felicitări!!!!

Aceste imagini nu sînt editate. Fișierele din scanner sînt în format TIF și au, la rezoluția de scanare 6400, peste 250Mo. Pentru a le posta aici le-am convertit în JPG la rezoluția 254 și latura mare 1600. Am făcut asta cu FASTSTONE.

Impresii triste, adica tot prima ninsoare. II